Archive for the ‘Workability’ Category

Topul joburilor pentru tinerii fara diploma de BAC

Te numeri printre tinerii care nu au promovat examenul de bacalaureat? Daca iti doresti sa ramai in Romania, citind acest articol vei afla care sunt cele mai bine platite joburi.

10. Agent de paza, pentru acest job salariul este, de obicei, minim pe economie.

9. Confectioner, job pentru care salariul poate ajunge pana la 950 de lei.

8. Casier, job pentru care salariul poate ajunge pana la 1.000 de lei, la care se pot adauga comisioane din vanzari.

7. Operator call center, job pentru care salariul poate ajunge pana la 1.100 de lei.

6. Lucrator comercial, job pentru care salariul poate ajunge pana la 1.200 de lei, la care se pot adauga comisioane din vanzari.

5. Gestionar, job pentru care salariul poate ajunge pana la 1.400 de lei.  

4. Promoter, job pentru care salariul poate ajunge pana la 1.500 de lei.  

3. Sofer pentru curse internationale, job pentru care salariul poate ajunge pana la 900 de lei, insa bonusurile in functie de distantele parcurse pot mari de cateva ori salariul.

2. Ospatar, job pentru care salariul poate ajunge pana la 900 de lei, insa bonusurile pot mari de cateva ori salariul.

1. Agent de vanzari, job pentru care salariul poate ajunge pana la 1.500 de lei, la care se pot adauga comisioane din vanzari.

Vrei sa emigrezi? Afla care sunt tarile europene cu cele mai mari salarii

Vrei sa emigrezi? Optiunile tale se refera la tari din Uniunea Europeana? Business Insider a realizat topul tarilor cu cele mai mari salarii.

1. Elvetia are salariul mediu de 4.687 EURO. Salariul minim se stabileste periodic prin negocieri sindicale, iar PIB / locuitor este de 47.556 EURO.

2. Danemarca are salariul mediu de 4.364 EURO. Salariul minim se stabileste periodic prin negocieri sindicale, iar PIB / locuitor este de 41.472 EURO.

3. Luxembourg are salariul mediu de 4.290 EURO. Salariul minim este de 1.764 EURO, iar PIB / locuitor este de 79.529 EURO.

4. Norvegia are salariul mediu de 4.120 EURO. Salariul minim se stabileste periodic prin negocieri sindicale, iar PIB / locuitor este de 57.557 EURO.

5. Irlanda are salariul mediu de 3.967 EURO. Salariul minim este de 1.504 EURO, iar PIB / locuitor este de 35.932 EURO.

6. Olanda are salariul mediu de 3.417 EURO. Salariul minim este de 1.430 EURO, iar PIB / locuitor este de 35.036 EURO.

7. Belgia are salariul mediu de 3.240 EURO. Salariul minim este de 1.503 EURO, iar PIB / locuitor este de 32.376 EURO.

8. Austria are salariul mediu de 3.098 EURO. Salariul minim este de 1.003 EURO, iar PIB / locuitor este de 33.333 EURO.

9. Finlanda are salariul mediu de 3.074 EURO. Salariul minim este stabilit prin negocieri sindicale periodice, iar PIB / locuitor este de 30.160 EURO.

10. Franta are salariul mediu de 2.927 EURO. Salariul minim este de 1.370 EURO, iar PIB / locuitor este de 32.474 EURO.

Dupa cum se poate observa, doar in cazul a 3 tari (Belgia, Danemarca si Elvetia) salariul mediu nu este direct proportional c PIB-ul / locuitor, insa, in aceste tari sindicatele sunt foarte puternice.

Prin comparatie, in Romania salariul mediu este de 341 EURO, iar salariul minim este de 158 EURO. Insa, este explicabil, atata timp cat PIB / locuitor este de … 10.637 EURO iar sindicatele sunt doar la televizor!

Topul limbilor straine utilizate in afaceri

Bloomberg.com  a alcatuit un studiu, tinand cont de numarul de vorbitori, de numarul de tari unde limba respectiva este oficiala, populatia lor, puterea financiara, educatia si rata de alfabetizare.

Ati crede ca cea mai folosita si utila limba straina este engleza? Cifrele contrazic total prima impresie.

Cea mai utila limba in mediul de afaceri este dialectul chinezesc mandarin, vorbit de 845 milioane de oameni din China.

Locul doi este ocupat de limba franceza, careeste vorbita in 27 de state si aproximativ 68 milioane de nativi.

Pe podium este si limba araba, vorbita de 221 milioane de persoane, care este si limba oficiala in 23 de tari.

In top este mentionata si spaniola, limba oficiala in 20 de tari si vorbita de 329 milioane de oameni, ce ocupa pozitia a patra. Urmeaza rusa, portugheza, japoneza, germana, italiana, coreeana si limba turca.

Beneficiile extrasalariale – evolutie si perspective

Un studiu publicat de 9AM.ro releva evolutia beneficiilor extrasalariale oferite de companii in perioada de criza.

Cele mai des intalnite beneficii extrasalariale sunt urmatoarele:

1. Tichetele de masa au fost oferite de 73% dintre companii in 2010;

2. Programele de training au fost oferite de 39% dintre companii;

3. Masinile de companie au fost oferite de 33% dintre companii;

4. Tichetele de cadouri au fost oferite de 31% dintre companii.

Evolutia bugetelor fata de anul 2009 a fost urmatoarea: 41% dintre companii au redus bugetele alocate beneficiilor extrasalariale, in cazul a 38% dintre companii bugetele au ramas relativ constante, iar 21% dintre companii au redus aceste bugete.

Pentru 2012 semnalele sunt pozitive, 39% dintre companii intentioneaza sa creasca bugetele alocate beneficiilor extrasalariale, in timp ce doar 9% dintre companii estimeaza o reducere a acestora.

Cum poti obtine o prima de 7.400 de EURO?

Foarte simplu! Fiind concediat(a)! Aceasta este insa doar partea usoara. Aspectul ceva mai complicat este reprezentat de faptul ca, anterior concedierii, ar trebui sa fiti angajati la o anumita companie. Care credeti ca este acea companie?

Marturisesc ca eu, cand am citit stirea pe Mediafax, am fost convinsa ca este vorba despre o companie de stat. Nu este chiar asa, insa este vorba despre o companie la care statul este actionar – OMV Petrom.

Ei bine, da! Aceasta companie ofera angajatilor inclusi in programele de concediere colectiva plati compensatorii cuprinse intre 4.370 euro si 7.400 EURO, in functie de vechimea avuta in companie.

Acete informatii au aparut in prospectul de vanzare a unui pachet de 9,84% din actiunile companiei de catre Ministerul Economiei.

Unde lucrau alesii in tinerete?

Prima TV a intervievat cativa dintre alesii patriei, din dorinta de a afla unde au lucrat acestia inainte de a-si inepe cariera politica. Iata care au fost primele lor joburi : 

Emil Boc s-a « angajat » la carat baloti de pe camp imediat dupa absolvirea liceului, datorita faptului ca nu a intrat la facultate din prima incercare.

Alin Popoviciu a castigat primii bani dintr-o afacere cu pantofi, pe care ii vindea colegilor de camin.

Teodor Baconschi a facut studiile universitare in Franta, iar banii de buzunar ii castiga vanzand bilete la Notre Dame.

Roberta Anastase a avut primul job in televiziune, la doar 18 ani devenind prezentatoare de stiri la o televiziune locala. Nu trebuie sa uitam si participarea sa la concursul Miss Univers.

Ioan Oltean si-a inceput cariera ca invatator.

Crin Antonescu si-a castigat primii bani din meseria de tamplar.

Victor Ponta si-a facut de asemenea studiile universitare in Franta, unde lucra la o benzinarie.

Robert Negoita a castigat primii sai bani lucrand la fabrica tatalui sau.

Studentii romani, sclavi in SUA

Cred ca toti studentii au auzit de programul Work & Travel. Multi dintre ei, insa, nici nu isi imagineaza cum este in relitate, atunci cand ambalajul stralucitor este dat la o parte.

In functie de obiectivul care sta la baza plecarii in SUA, dezamagirea poate fi foarte mare.

Astfel, daca nu ai probleme financiare sa-ti finantezi programul (costul acestuia, viza, eventual bani de chetuiala, etc) si iti doresti doar o experienta interculturala, care sa constituie un avantaj la angaare, acest program este exact ceea ce ai nevoie, deoarece foarte multi recruiteri apreiaza o asemenea experienta.

Altii, pur si simplu, au privit acest program drept cea mai usoara modalitate de a ajnge in SUA, intentionand sa ramana acolo ilegal.

Daca, insa, efortul financiar nu este de neglijat si iti doresti, cel putin, sa iti recuperezi costurile si, evident, sa te intretii in timpul sederii in SUA, pot aparea problemele.

Protestul de la fabrica Herhey nu a facut decat sa scoata la iveala acest adevar. Asadar, inainte de a va dori sa plecati in SUA prin programul Work & Travel, clarificati-va foarte bine obiectivele si incercati sa obtineti un feedback cat mai complet si sincer (de la colegi, prieteni, forumuri, etc).

Lipsa empatiei creste salariul

Toate anunturile de angajare vorbesc despre bune abilitati de comunicare, empatie, lucru in ehipa, etc. In realitate, un studiu realizat pe o perioada de mai bine de 20 de ani a demonstrat ca angajatii care nu sunt tocmai receptivi si empatici au un salariu mai mare si au mai multe sanse sa obtina jobul dorit.

Un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Cornell din SUA pe un esantion de peste 10.000 de angajati a reliefat faptul ca, barbatii lipsiti de empatie castiga, in medie, cu 18% mai mult decat cei simpatici, in timp ce diferenta in randul femeilor este de doar 5%. De asemenea, perioada medie in care un angajat mai nepoliticos isi schimba locul de munca este cu 30% mai mica decat in cazul celor amabili.

Acest studiu nu vorbeste despre accederea in pozitii manageriale, in conditiile in care, cel putin teoretic, pentru aceste joburi, abilitatile interpersonale joaca un rol deterinant.

Chiar si asa, acest studiu pare destul de ciudat la prima vedere. In privinta diferentelor salariale, exista totusi o explicatie logica: angajatii mai ptin empatici sunt mai eficienti, datorita faptului ca timpul pe care ei il aloca „socilizarii” cu colegii este mult mai redus, precum si faptului ca stiu sa spuna „nu” atunci cand trebuie. Marturisesc ca, in privinta timpului de gasire a unui loc de munca nu am gasit o explicatie pana in prezent, mai ales daca se are in vedere si faptul ca persoanele mai putin empatice au, teoretic, o retea de networking mult mai redusa.

Tinerii si productivitatea muncii

Productivitatea muncii in Romania (avand ca indicator PIB/salariat) este aproape cea mai scazuta din UE (inca mai depasim Bulgaria). Insa, atunci cand vine vorba despre productivitatea muncii in cazul tinerilor, situatia este si mai dramatica. Care sunt cauzele acestui fenomen?

Un studiu realizat de GfK in randul angajatilor cu varste cuprinse intre 18 si 29 de ani din 29 de tari a reliefat faptul ca, doar 12% dintre tinerii romani au un nivel ridicat de angajament fata de organizatiile pentru care lucreaza. Sukhi Ghataore, director la GfK Custom Research considerand ca, principala cauza a acestui fenomen este discrepanta dintre asteptarile tinerilor referitor la evolutia in cariera si realitatea din companii.

Este perfect adevarat, mai ales daca avem in vedere si instrumentele de employer branding de care marile companii nu se dezic (am mai scris depre acest aspect in articolul Employer branding-ul- de la teorie la practica). Este normal (daca ne gandim strict din punct de vedere psihologic) ca, atunci cand constati ca nu iti poti atinge obiectivele, sa iti doresti sa pleci la o alta companie care speri sa iti ofere acest lucru.

Si, da, prezentarile companiilor sunt mirobolante. Raspnsurile recruiter-ilor la intrebarile pe care li le adresezi la sfarsitul interviului sunt impecabile. Insa, realitatea este ca, in nici o companie nu ajungi manager intr-un timp foarte scurt…din motive cat se poate de obiective. Si asta, chiar daca primul job este cel de… Office Manager (a se citi « secretara »).

De aici pana la demotivare, este un pas extrem de mic. Iar demotivarea atrage, implcit, si o productivitate scazuta a muncii.

Studiul citat a mai identificat si alte cauze, in toate tarile analizate. Astfel, in multe tari presiunile de la job isi spun cuvantul cu privire la starea de bine a tinerei generatii de angajati. Doua cincimi (40%) din tinerii din cele 29 de tari analizate sunt frecvent stresati la munca – mai multi decat in orice alta grupa de varsta. Mai mult, aproape o treime (31%) se simt presati sa lucreze multe ore pe zi. O treime dintre tinerii angajati (34%) sunt preocupati de faptul ca nu au suficiente resurse pentru a putea munci eficient, fata de 22% dintre angajatii cu varsta peste 60 de ani.

Employer branding-ul – de la teorie la practica

Ce ne face sa dorim sa lucram pentru o anumita companie? Ce au in plus cei mai doriti angajatori fata de restul companiilor? Cat de reala este imaginea pe care ne-o facem despre un anumit angajator? Dar, mai ales, cat de completa?

Cu ceva timp in urma, scriam pe blog desspre numarul foarte mare al candidatilor care au aplicat pentru un job la KPMG, iar cineva comenta faptul ca la aceasta companiile salariile sunt mult mai mici decat la concurenta. Paradoxal, nu?

Pana la un punct, da. Si asta pentru ca majoritatea candidatilor nu sunt obisnuiti sa faca putin intelligence competitive inainte de a aplica sau chiar inainte de a se angaja intr-o companie, fie si doar in privinta pachetului salarial. Mai este si faptul ca, in general, « castiga » un numar mare de candidati acele companii care stiu sa « speculeze » dorinta tinerilor de a arde etapele de dezvoltare a carierei si de a ajunge in varf intr-un timp cat mai scurt.

Asa au aparut « prezentarile frumoase » in universitati, iar pana in 2008 era « la moda » denumirea pompoasa a joburilor. O simpla secretara era « assistant manager » desi doar facea cafea si raspundea la telefon. Iar cand angajatorii au realizat ca si la anunturi care cauta cu adevarat un assistent manager aplica intr-o proportie covarsitoare persoane care sunt departe de a indeplini cerintele, au avansat-o, prin numirea sa « office manager ». Evident, un office manager fara nici o persoana in subordine. Dar acesta este doar un mic detaliu, nu?

Criza financiara a venit cu scaderea salariilor, cea mai afectata categorie fiind tinerii, asadar, nevoia de “afirmare” a palit in fata nevoii financiare (din mtive evidente, daca ne gandim la piramida lui Maslow).

Cel mai ilustrativ exemplu este cazul unui amic, care are o terasa si care livreaza pranzul unor angajati din multinationale cu masina personala (un Saab) sau cu masina unuia dintre angajati (un Ford), motiv pentru care, multi dintre corporatisti ar fi foarte dispusi sa isi schimbe jobul (cel putin la nivel declaratv).

Evident ca aceasta « strategie » de employer branding nu este noua sau originala si este folosita mai tot timpul. Si eu, atuni cand m-am angajat, pe langa prezentarea frumoasa a companiei, am fost impresionata, mai ales, de hainele angajatilor care tineau prezentarea (prietenii stiu de ce).

Prelungirea crizei va schimba iarasi, in opinia mea, paradigma in employer branding, iar accentul va cadea pe stabilitatea locului de munca. Cum va fi promovat acest aspect? Ramane de vazut!