Criza talentelor, intre mit si realitate


Tinerii nu vor sa munceasca. Aceasta este exprimarea politicianista utilizata pentru a ascunde faptul ca suntem pe locul III mondial la deficitui de talente.

Criza talentelor

Tinerii cer salarii nejustificat de mari. Aceasta este afirmatia foarte multor companii, desi, conform studiului Manpower Talent Shortage Survey, principala cauza a deficitului de talente este lipsa abilitatilor, iar nu nivelul salarial solicitat de candidati. Asadar, la prima vedere, afirmatiile


companiilor sunt contradictorii.

De fapt, exista doua crize cat se poate de diferite.

Prima criza este a profesionistilor care si-au dovedit deja valoarea pe piata muncii. Ei sunt “vanati” de companiile de head hunting pentru a fi circulati pe la cat mai multi angajatori. Dintre cele 10 joburi deficitare (conform studiului Manpower), in aceasta categorie intra traderii, inginerii, o parte dintre IT-isti si managerii de vanzari. In cazul acestor angajati, atunci cand sunt doriti de alte companii, acestea sunt dispuse sa le ofere un salariu mai mare cu 10-15%. Asadar, marea problema este reprezentata de retentia lor. In acest context, se pune intrebarea fireasca: ce ar putea oferi o companie, astfel incat un angajat cu potential sa nu mai plece? Incepand de la un anumit nivel, salariul nu mai este cel mai important criteriu care determina un angajat cu potential sa paraseasca sau nu o companie. Ceea ce lipseste in foarte multe companii este o comunicare interna autentica si, de asemenea, un interes real pentru obiectivele profesionale ale respectivului angajat.                Cea de-a doua criza ii vizeaza pe tinerii aflati la inceput de cariera. Dintre cele 10 joburi deficitare, in aceasta categorie intra o parte dintre IT-isti, reprezentantii de vanzari si contabilii & finantistii. In cazul lor (si nu numai), deficitul de talente are cauze structurale foarte adanci, astfel cum am aratat in articolul Suntem campioni!. Insa exista si o componenta salariala. Putem vorbi in cazul lor despre adecvarea (sau inadecvarea) ofertei salariale la abilitatile pe care le detin? Din moment ce nu si-au demonstrat competenta, probabil ca nu, salariul reflectand cel mai adesea potentialul candidatului. Insa este la fel de adevarat si faptul ca salariul ar trebui sa le permita sa accepte un job. Iar acest lucru nu se intampla (exceptand domeniul IT), mai ales daca respectivul tanar este din alta localitate si trebuie sa plateasca chirie. Grila salariala tine cont exclusiv de productivitatea medie a unui astfel de angajat

si de ponderea muncii in valoarea adaugata creata (care, fie vorba intre noi, in Romania sunt mult mai mici comparativ cu alte tari europene). Astfel, mobilitatea devine total nerealista. Iar in cazul celor mai norocosi, care pot fi sustinuti de familie, este cu atat mai importanta comunicarea interna autentica si, de asemenea, interesul real pentru obiectivele sale profesionale, datorita nevoii stringente de a sti cand isi vor castiga independenta financiara. Sa nu uitam ca vorbim despre tineri cu potential ridicat, care au si o mandrie pe masura.


Noi subiecte de discutie despre evenimente care ne sustin sau ne impiedica dezvoltarea personala si / sau profesionala pot ajunge la tine saptamanal. Vrei sa le primesti?